Europa nu ştie ce va face cu foştii deţinuţi de la Guantanamo, dacă decide să îi primească

Câteva ţări europene au anunţat că au în vedere găzduirea de deţinuţi de la Guantanamo, dar o asemenea decizie ridică numeroase probleme de ordin juridic şi politic, potrivit specialiştilor citaţi de AFP.

Şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner a anunţat că Parisul este dispus să primească anumiţi deţinuţi de la închisoarea americană pe care preşedintele Barack Obama a promis că o va închide în termen de un an, da va studia problema “de la caz la caz”.

Din cei 245 de deţinuţi care se mai află la Guantanamo, potrivit organizaţiilor pentru drepturile omului, circa 60 pot fi puşi în libertate, dar nu se pot întoarce în ţara de origine pentru că ar risca să fie persecutaţi. Astfel că apare problema statutului de care ar beneficia foştii deţinuţi de la Guantanamo.

Din punctul de vedere al lui Patrick Baudouin, avocat şi preşedinte de onoare al Federaţiei Internaţionale a Drepturilor Omului, venirea unor foşti deţinuţi de la Guantanamo în Franţa ar fi, în cea mai mare parte, o “decizie politică”.

“Suntem într-un caz foarte similar celui al fostului membru al gherilelor FARC” Wilson Bueno, alias Isaza, a spus specialistul. Acesta a dezertat din FARC şi a eliberat ostaticii pe care îi avea, iar în decembrie a fost primit în Franţa în cadrul unui acord cu Bogota. Isaza a obţinut o viză de şedere pe termen lung şi a fost primit pe teritoriul francez prin alte proceduri decât cele obişnuite.

O altă soluţie luată în calcul ar fi acordarea de azil politic foştilor deţinuţi de la Guantanamo. Este ceea ce vrea Anne Le Tallec, avocat specializat în dreptul la azil, care lucrează cu ONG-uri la cazurile unor deţinuţi de la Guantanamo. Printre ei se numără un algerian de 29 de ani, Nabil Hadjarab, deţinut din 2002 şi pe care autorităţile americane sunt de acord că îl pot elibera.

“A trăit mulţi ani în Franţa şi are legături aici”, subliniază Le Tallec, apreciind că tânărul nu poate fi trimis în Algeria pentru că, “deşi achitat, simplul fapt că a trecut prin Afganistan şi pe la Guantanamo face din el un suspect” în ţara de origine.

Comisarul european pentru justiţie Jacques Barrot, care va merge curând la Washington, subliniază la rândul său că a acorda azil politic unui deţinut într-o ţară din Europa “priveşte în mod indirect toate statele UE, pentru că el va putea circula liber în toată Uniunea”.

“Găzduirea deţinuţilor nu poate fi improvizată. Bunăvoinţa noastră nu se poate exprima orbeşte”, a declarat comisarul pentru AFP.

“Principala problemă este una de ordin practic. Dacă acceptăm aceşti oameni, îi ţinem în închisoare sau îi eliberăm?”, a întrebat el. “Dacă ţii în închisoare nişte oameni care în mod clar sunt nevinovaţi, vei fi acuzat că prelungeşti Guantanamo. Dar dacă îi eliberezi, oameni vor spune: ‘dar cu securitatea noastre cum rămâne, nu este pusă în pericol?’”, a explicat comisarul.

“Aceeaşi opinie publică europeană care a reacţionat la detenţiile nejustificate, ar reacţiona la punerea în libertate a unor indivizi periculoşi pentru siguranţa publică”, a mai spus el. Barrot subliniase în urmă cu câteva zile că miniştrii de interne trebuie să fie foarte clari în ceea ce priveşte condiţiile în care vor accepta deţinuţi şi de ce unii deţinuţi au un statut, iar alţii altul.

Decizia de găzduire se va lua după evaluarea riscurilor de securitate şi a implicaţiilor judiciare, a precizat şi Ministerul francez de Externe.

“Trebuie ales bobul de neghină, pe cei care nu prezintă pericol şi cei în privinţa cărora persistă îndoieli serioase”, spune Baudouin.

Majoritatea specialiştilor recunosc: chiar şi achitaţi de orice suspiciune, foştii deţinuţi de la Guantanamo riscă să fie marcaţi mult timp de oprobriu.

“Mă revolt împotriva acestei logici care spune că, dacă sunt la Guantanamo, sunt vinovaţi. Prezumţia de nevinovăţie nu înseamnă numai vorbe frumoase”, ripostează Dick Marty, fost raportor al Consiliului Europei pentru zborurile secrete ale CIA.

În afară de Portugalia, Franţa, Spania şi Italia, care ar putea primi deţinuţi, propunerea nu a provocat entuziasm în UE, iar unele ţări membre au exclus deja această posibilitate.

România nu făcut publică până în prezent o poziţie clară în acest dosar. Ministrul român de externe Cristian Diaconescu declara după o reuniune recentă consacrată Guantanamo că fiecare ţară membră va hotărî individual tipul de asistenţă pe care îl va acord SUA în vederea închiderii centrului de detenţie, iar subiectul va reveni pe agendă în februarie sau martie.

Ministrul român a mai precizat că România nu a primit nicio solicitare să preia deţinuţi din închisoarea de la Guantanamo, iar în cazul în care SUA îi vor cere acest lucru, va lua o decizie după consultări cu partenerii UE şi după o dezbatere de la nivel naţional. “România este stat membru al UE şi evident participă la procesul decizional în cadrul Uniunii. Nici România, nici un alt stat din UE nu a primit o solicitare formală de la Statele Unite în legătură cu primirea de persoane care au fost deţinute la Guantanamo”, a declarat ministrul.